Un an cu Igor Dodon. Cetățenii, nemulțumiți de activitatea șefului statului


De un an, cetăţenii Republicii Moldova au preşedinte ales prin vot direct de popor. Socialistul Igor Dodon a strâns peste 52% din voturi, adică 834 081 mii de voturi. În timp ce, candidatul proeuropean Maia Sandu, a acumulat aproape 48%, mai exact 766 593 mii de voturi. Astfel, Igor Dodon a devenit al cincilea şef de stat şi al treilea ales prin vot direct.

După anunţarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale, pe 14 noiembrie 2016, Igor Dodon a promis că va fi un președinte al tuturor cetăţenilor moldoveni.

„Vă promit că voi fi un președinte al tuturor, a celor care vor în Uniunea Europeană și a celor care vor alături de Rusia. Cei care aţi votat-o pe Maia Sandu, o să iau în calcul toate dorinţele dumneavoastră. Să recunoaștem, diferența este foarte mare. Celor care au votat în diaspora din Europa, eu vă stimez pe fiecare chiar dacă aţi votat împotriva mea”, a declarat preşedintele ales, Igor Dodon.

Contracandidata sa, Maia Sandu a reproşat autorităţilor că scrutinul a fost prost organizat şi s-au admis încălcări grave. A cerut demisia celor responsabili, iar rezultatele au fost contestate.

Curtea Constituțională a validat mandatul de preşedinte a lui Igor Dodon. Pe 23 decembrie, şeful statului ales pentru prima dată în ultimele doua decenii prin vot direct a depus jurământul şi a fost învestit în funcţie. Bilanţul lui Igor Dodon, la un an de preşedinţie se rezumă, în general, la şapte vizite la Moscova, una la Bruxelles, dar și în alte state. În schimb, şeful statului moldovean nu a fost primit niciodată în capitalele statelor vecine, Bucureşti sau Kiev.

Mandatul lui Igor Dodon de președinte al Republicii va expira în 2020. În cele 365 de zile de când a obţinut fotoliu de preşedinte, Igor Dodon a lansat mai multe iniţiative care au generat reacții în societate.

  • S-a remarcat prin schimbarea limbii oficiale a site-ului presedinte.md din „română” în „moldovenească”;
  • La câteva zile distanţă, de pe clădirea Preşedinţiei a fost scos drapelul Uniunii Europene;
  • O decizie intens criticată de cetățeni, a fost intenția lui Igor Dodon de a oferi medalii unor militari ruşi şi câtorva din așa-numita armată transnistreană;
  • A interzis categoric soldaților moldoveni de a participa la un exercițiu militar care urma să aibă loc în Ucraina;
  • La inițiativa celor din PSRM, a fost schimbată legea electorală prin introducerea sistemului de vot mixt, drept alternativă la iniţiativa democraţilor privind votul uninominal. Documentul a fost votat de 74 de deputaţi. Proiectul a fost suținut de șeful statului;
  • Una dintre obiectivele propuse de Igor Dodon este trecerea la forma prezidenţială de guvernare. S-a lansat şi o campanie de colectare a peste două milioane de semnături. Ideea a venit în urma a mai multor conflicte şi neînţelegeri care au apărut între şeful statului, primul ministru şi preşedintele parlamentului;
  • A refuzat de două ori semnarea decretului de numire în funcția de ministru al Apărării pe vicepreședintele PPEM, Eugen Sturza. Acesta a și fost motivul pentru care Igor Dodon a fost suspendat temporar de către Curtea Constituțională și lipsit de atribuția de a numi miniștri.

Opinia cetățenilor

Întrebați pe Debates.md cum apreciază activitatea șefului statului după un an de la câștigarea scrutinului, 70% dintre participanți au răspuns CONTRA, iar 30% au votat PRO.

 

Dezbaterea a continuat și pe Facebook. La momentul publicării acestui articol, 295 de oameni au votat, dintre care 277 sau 94% - CONTRA, iar peste 18 persoane sau 6% - PRO. Pe Facebook, dezbaterea nu a fost închisă și puteți, în continuare, să vă dați votul cu un click pe una din cele două imagini de mai jos.

 

La acestă dezbatere cetățenii au votat și prin intemediul aplicației mobile Debates.md. Aceasta poate fi descărcată de pe Google Play.