Declarațiile lui Traian Băsescu despre Transnistria plasează conflictul într-o altă umbră


”Încetineala și ineficiența cu care s-a lucrat în formatul 5+2 a făcut ca, practic, regiunea transnistreană să-și consolideze statalitatea.” Este declarația fostului președinte al României, Traian Băsescu, care s-a lansat recent în politica de la Chișinău. Fostul lider de la Cotroceni a criticat dur actualul format prin care se țintește rezolvarea conflictului înghețat de pe Nistru. În opinia sa, una dintre soluții ar fi revenirea la fosta formulă de negocieri.

”Formula trebuie schimbată și se va schimba formula în cazul în care la Chișinău vreodată, cât mai eventual, se va vota unirea. România nu va putea revendica Transnistria. România a vrut frontiera pe Nistru. România va trebui să țină cont, ca de altfel și Republica Moldova, că regiunea transnistreană este parte a teritoriului Republicii Moldova. Formatul de negociere va fi Federația Rusă, Ucraina, România; cum a fost la început. Asta e singura formulă eficientă. Faptul că s-a renunțat la aceasta nu a făcut decât să înghețe lucrurile. La început, când a fost acel format, cele două țări au trecut milimetric pe lângă unire”, a mai spus Traian Băsescu.

Acesta mai spune că doar în cadrul unor negocieri intense în aceste state se va putea ajunge în mod real la o concluzie cu privire la viitorul regiunii din stânga Nistrului.

”Părerea mea este că Federația Rusă nu dorește rezolvarea problemei pentru că și-a făcut din regiunea transnistreană, probabil, unele socoteli că ar fi o enclavă de tip Kaliningrad. Pentru viitor poate fi, eu nu am o ceritudine. Ceea ce înseamnă că în cazul în care rămâne formatul 5+2, subiectul e înghețat și nu va fi rezolvat încă decenii de acum înainte”, a conchis Băsescu.

Ultima rundă de negocieri 5+2 au avut loc la Berlin în luna iunie 2016.  Atunci a fost semnat un protocol din şapte angajamente dintre părți, printre care apostilarea diplomelor eliberate în regiunea transnistreană, circulația automobilelor înmatriculate în stânga Nistrului, dosarele penale. În prezent, pe agenda de discuții se află și alte subiecte sensibile precum asigurarea conexiunii telefonice dintre cele două maluri ale râului Nistru, funcţionarea școlilor cu predare în baza grafiei latine fără obstacole, accesul fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile agricole situate după traseul Tiraspol – Râbnița şi eliminarea obstacolelor în calea liberei circulații a persoanelor, bunurilor și serviciilor între cele două maluri ale Nistrului.

În procesul de negocieri în formatul „5+2” a diferendului transnistrean, în calitate de mediatori și observatori, sunt implicați reprezentanți ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa(OSCE), ai Federației Ruse, ai Ucrainei, ai Statelor Unite ale Americii și ai Uniunii Europene.