Mandatul președintelui Nicolae Timofti a ajuns la sfârșit. Principalele realizări și insuccese


Nicolae Timofti a fost ales presedinte al Republicii Moldova pe data de 16 martie 2012. Ultima functie detinut de Timofti a fost cea de Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Pina la numirea lui Timofti, tara s-a aflat intr-o criza care a durat mai bine de 2 ani si jumate, perioada in care din cauza conjuncturii politice din Parlament nu a putut fi ales un noi presedinte, pentru care erau necesare 61 de voturi.

 

 

Aceasta criza a luat sfarsit atunci cind 3 membri ai PCRM au parasit formatiunea si au creat Partidul Socialistilor, printre ei si presedintele ales al R.Moldova, Igor Dodon. Cele 3 voturi au asigurat intr-un final votul pentru iesirea din impas. Timofti a fost un candidat apartinic, criteriu conditionat de cei 3 membri PSRM. Si deputatul neafiliat Mihai Godea a votat  presedintele.

Mandatul lui Timofti a fost marcat de citeva evenimente care au starnit reactii in societate. Unul din ele este legea privind actele de stare civila, potrivit careia, cetateni R.Moldova pot sa indice in actul de indetitatea nationalitatea romana daca se auto-identifica in acest fel.

Un alt aspect importat este refuzul de a desemna in functia de prim-ministu pe Vlad Plahotniuc. Pe de alta parte, a investit la miez de noapte guvernul Filip, o investitura catalogata departe de ochii lumii si a presei. Aceste evenimente s-au desfasurat sub presiunea protestelor populare din acea perioada. Timofti a fost criticat deseori pentru numarul mare de medalii si ordine pe care le acorda cu regularitate.

Nicolae Timofti a fost cel de-a 4-lea presedinte al R.Moldova dupa Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Vladimit Voronin (2 mandate).